26200901485_ba774f36e1_o.pngCând zic orezari mă refer la asiatici. Toată naţia lor, fără excepţie. Omuleţii ăia mici şi gălbejiţi mi-au mâncat zilele. Te atrag cu hainele lor colorate din clipurile de pe youtube, băieţi feminizaţi ireal de arătoşi(dacă mai e şi oleacă bromance întins spre soft yaoi cu atât mai bine) şi nu mai scapi! Creează dependenţă.

Totul a început în vara lui 2009. Eram o fetişcană care abia descoperea youtube-ul. Auzise fetişcana o piesă mişto la TV. Nu reţinuse trupa, doar că repetau frenetic Number 1. Chiar şi acuş, dacă dai search pe youtube, îţi găseşte BIG BANG-NUMBER 1. Piesa pe care o căutam eu era de la N-Dubz (oh how i miss them) dar ţineam minte că în clip apărea un club ceva. Am dat pe BIG BANG, părea totul înceţoşat, ca de club.

Atunci a început calvarul! Până atunci mă mai ciocnisem eu de asiatici prin anime. Aşteptam cu nerăbdare să înceapă A+, plecam de la joacă fiindcă începea Inuyasha, mă uitam pe furiş la Hellsing şi Blue Gender şi mă visam lucrând la Kaleido Star. De muzica lor dădusem oleacă fiindcă tot fredonam endingurile de la Inuyasha şi Yu Yu Hakusho.

Dar în acea vară blestemată, am descoperit kpop-ul. Pentru o perioadă am fost cuminţică, ascultam doar Big Bang (dăcât cea mai cea trupă dă kpop evăr) dar datorită obsesiei mele pentru anime aveam să îmi lărgesc orizonturile în materie de muzică de orezari curând. Eram obsedată să îmi măresc lista de pe my anime list. Căutam cât mai multe anime uri cu grafică mişto de 12 episoade ca să le pot devora într-o zi. Pe vremea aceea era nebunie cu Hana Kimi. Anime, manga, drame, filme, tot ce se putea, tot ce avea cât de cât legătură cu Hana Kimi trebuia să văd. Tocmai de aceea, youtube îmi sugerase o dramă ce credeam eu că e făcută de chinezi. Era de fapt de ăia din Taiwan, dar dacă îi întrebi pe chinezi, ei au făcut-o. Independenţa Taiwanului e un subiect care mă depăşeşte şi pe chinezi îi apucă spumele. Aşa am început să mă uit pe youtube(vă daţi voi seama că erau împărţite pe părţi episoadele, ce chin) la prima dramă asiatică, Hana Kimi varianta taiwaneză. Aşa am descoperit Fahrenheit(trupa, nu jocul). Alţi băieţi frumoşi, scoşi din bisturiu, băieţi la care fetişcana homonoasă şi acneioasă saliva zi şi noapte.

Au urmat ani, ani bă! Ani de surfing pe allkpop şi bigbangupdates every fucking day. Citit de bloguri, site-uri de ştiri, aşteptat de subtitrări, intrat pe forumuri, piratat emisiuni, drame, interviuri, aşteptând ora să pot prinde pe cine ştie ce site un concert, etc. Toată lumea mea se învârtea asupra orezailor.

Dacă ai ajuns să citeşti până aici te întrebi probabil de ce scriu asta? Ca să te avertizez pe tine, ori pe sora ta, fetiţa ta, că în general fetele sun mai sensibile la partea asta. Nu mă crezi? Dacă dai aici te-ai udat toată.

Te avertizez fiindcă odată dependent de aşa ceva, te deconectezi de realitate. TOT ce ţine de muzică, seriale, TOT ce numim hallyu, asian wave bla bla este IREAL! Oamenii ăia sunt operaţi iar şi iar şi iar. Nu operaţiile sunt neapărat problema, ci munca la care sunt supuşi ca să le ascultăm behăielile, iar ţipetele noastre de fani disperaţi încurajează companiile să fie fără milă. Munciţi până leşină şi apoi puşi să muncească din scaun cu branula după ei. Oamenii ăia renunţă la copilărie, la viaţă personală, la familie, pentru un vis. Un vis care îi duce către umilinţe, îi ţine nemâncaţi, indiferent de ce haine vedem pe ei, până ajung  să aiba banii lor trec prin mulţi ani de chin, reguli stricte şi procese interminabile cu agenţii tirane.

Fiecare scenariu, episod, personaj este o reprezentare distorsionată a unor vise de babă senilă şi perversă. Băieţii ăia nu există! Ştiu, trist, dar aşa e, îţi spun asta cu mâna pe inimioară. Băiatul ăla bogat nu o să se certe cu mă-sa pentru tine! Băiatul ăla bunoc nu o să se îndrăgstească de boccia şcolii! Băiatul ăla popular nu se va combina cu tocilara clasei! Nu te va strânge nimeni atâta de mână! Nimeni nu o să se ducă după tine la aeroport să îţi urle că te iubeşte şi să nu pleci. Niciun bărbat nu o să îţi refuze avansurile sexuale (bine aici sunt nişte excepţii recunosc) dar nu, nu o să fie hot, bogat şi virgin la 30 de ani dă-o în ceapa ei de treabă. Şi nu, nu, fi sigură că NU SE VOR BATE TOŢI BĂIEŢII PE TINE! Nu draga mea, nu.

giphy.gifŞi ca să te înveselesc, un singur lucru din serialele asiatice se aplică: Mama lui nu o să te suporte niciodată.

 P.S. De anu trecut am cam luat-o razna cu BTS (ce nume, ştiu) dar pentru sănătatea voastă NU DAŢI PLAY!!