7596193602_945b5701fa_o.jpg

Mi-am tot aruncat ochişorii pe VICE şi am găsit un articol haios în care întrebau străinii stabiliţi ici şa, ce i-a surprins la tărişoara noatră? Un tip a spus că nu înţelege de ce mâncăm orice cu pâine. Mi se pare normal. La noi nu contează unde mergi să mănânci, la împinge tava, fast food, stele michelin, pâine tati! Dacă ajungi la bunica, pâinea e antreu, fel principal şi desert.

Eu abia de câţiva anişori m-am dezobişnuit de atâta pâine. Eram un copil normal. Mă trimitea mami la pâine, veneam acasă fără colţurile pâinilor. (şi mă mai întrebam de ce eram grasă, oh, Sherlock)

Mi-a luat aproape două decenii să înţeleg că nu e ok să mănânc cartofii prăjiţi cu pâine! Am fost crescută cu pâine la orice masă. Cum să dezveţi omul de aşa ceva? Vă daţi seama cam cât de bine mi se învârt neuronii din moment ce mi-a luat aşa mult să realizez că eu mâncam pâine cu pâine?

Cred că toată această obsesie a apărut deoarece noi facem pâine în casă. Fie că ne face bunica, fie că ne cumpărăm maşină de făcut pâine, (oare maşina de preparat mujdei când apare?) noi românii, suntem obişnuiţi cu pâinea, mai ales aia de casă. La supermakert, ne vezi pe toţi analizând. Avem acest barometru de identificare a pâinii care a stat mai mult la dospit, oare a fost ok preparată maiaua? Câtă făină a pus? Suntem ţara lu’ Vel Pitar! Iar când cumpărăm, minim 5!  Serios acuş, nu v-a luat niciodată valul şi aţi mâncat pâine goală?

Pâine cu cartofi? Da tati! Piure, cartofi prăjiţi, ori la cuptor, nu contează.Avem chiar şi sortimente de pâine cu cartofi în ele!

Paine cu orez? Da!

Pâine cu paste? Da!

Teoretic, ar urma pâine cu pizza, dar aici cred că ne-am oprit obsesia pentru pâine.

Pâine cu pepene? Da! (perdon, asta fac şi eu)

 

Voi cu ce mâncaţi pâine?

Cu mâna, dooh!  😀